Autori: Luciana Lăzărescu (coord.), Cristina Șerbănică, Roxana Prisacariu, Smaranda Witec

Politicile de migrație din România, materializate în special prin strategiile naționale succesive privind imigrația, au suferit schimbări minore în perioada 2007 – 2015. Deși România se numără printre țările cu migrație netă negativă, cu o îmbătrânire accentuată a populației și cu un deficit semnificativ de forță de muncă, cel puțin în anumite domenii, politicile și legislația par să meargă în paralel cu realitatea.

În acest raport am explorat politicile de imigrație cu impact asupra pieței muncii și efectele acestora din perspectiva participării imigranților pe piața muncii, antreprenoriatului și investițiilor străine. Am folosit sursele secundare pentru analiza situației specifice în Europa și România, iar informațiile disponibile au fost completate cu date colectate pe parcursul studiului de la autoritățile publice județene și centrale. Pentru a afla opiniile și percepțiile actorilor implicați despre efectul politicilor de migrație asupra pieței muncii, am folosit cercetarea calitativă.

Informațiile pe care le-am avut la dispoziție s-au dovedit insuficiente pentru formarea unei imagini de ansamblu. Ele ne-au permis însă alcătuirea unei viziuni parțiale, care evidențiază, pe lângă lipsa suportului institutional pentru participarea imigranților pe piața muncii, o serie de prevederi legislative restrictive ce vizează imigranții care vin cu scopul de a desfășura activități remunerate în România (muncă, activități comerciale etc.). Aceste restricții vin în contradicție cu unul dintre obiectivele politicilor de imigrație, și anume facilitarea accesului pe piața muncii a străinilor care corespund nevoilor de ocupare. În plus, există restricții legale și procedurale care se aplică antreprenorilor imigranți, avantajați fiind numai investitorii mari.

Pentru perioada 2007 – 2015 datele arată o scădere accentuată a numărului de avize de muncă, respectiv permise de ședere pentru activități remunerate în 2015, comparativ cu anii 2007 – 2008. În plus, datele referitoare la contractele de muncă arată o pondere scăzută a numărului de salariați străini în România (sub 0,1% din totalul salariaților străini din țară). De asemenea, numărul salariaților reprezintă sub 10% din totalul populației de imigranți din România, în vârstă de muncă. Aceste cifre, combinate cu răspunsurile străinilor intervievați, indică o pondere semnificativă a muncii informale în rândul imigranților, ca strategie de acces la venituri pe care nu le pot obține pe căi legale. Datorită numărului mic de imigranți participanți pe piața muncii, putem presupune că impactul imigrației este pozitiv, dar foarte scăzut. În schimb, nu se poate stabili o relație între politicile de imigrație și efectele acestora în termeni de participare a străinilor pe piața muncii, șomaj și investiții.  

Descarcă: „Impactul imigrației asupra pieței muncii din România” – Raport de cercetare calitativă