10/24/2017

Criza forței de muncă pe care o traversează România, prin emigrarea românilor în spațiul Uniunii Europene, face ca piața muncii să devină atractivă  pentru lucrătorii din state non-UE. Străinii care au încheiat contracte de muncă cu un angajator din România, indiferent dacă contractele au fost încheiate cu sau fără aviz de angajare, sunt înregistrați în sistemul REVISAL, având deja un cod numeric personal (CNP). Spre deosebire de consecințele pe care le are desfacerea unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator în cazul românilor sau străinilor din state terțe care nu au nevoie de avize de angajare pentru a munci în România, pentru lucrătorii migranți efectele pot merge până la ședere ilegală și expulzare a acestora din România. Acest lucru se întâmplă deoarece, conform legislației specifice, pentru lucrătorii migranți dreptul de ședere este legat de dreptul de muncă, în cazul încetării contractului de muncă aceștia având la dispozitie numai 90 de zile pentru a-și găsi un alt angajator.  

În prezent, singura modalitate pe care o au angajații de a afla situația contractelor lor de muncă este să formuleze o cerere scrisă către ITM, dar în situația lucrătorilor migranți, contactarea ITM presupune riscuri suplimentare. Motivul este că, în cazul străinilor, ITM face controalele împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări, iar identificarea de către prima instituție a unei situații de ilegalitate atrage notificarea IGI și posibilitatea emiterii ordinului de expulzare pentru străin, dacă s-au depășit cele 90 de zile de ședere permise după încetarea contractului.

Având în vedere importanța portalului REVISAL pentru fiecare angajat din România, indiferent de cetățenia sa, propunerile Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) sunt de extensie a portalului REVISAL, prin deschiderea unei modalități de interogare online, cu acces individual, pe bază de CNP , fără să solicite suplimentar Inspectoratele Teritoriale de Muncă și cu respectarea prevederilor legale cuprinse în Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Scopul propunerii este de a oferi angajaților posibilitatea să-și verifice situația contractelor de muncă gratuit, în orice moment, de a crește responsabilitatea angajatorilor față de proprii angajați, de a reduce  munca nedeclarată și de a diminua birocrația.  Mai mult, extinzând propunerea la posibilitatea colectării dedate deschise. poate fi sprijinită proiectarea tendințelor de dezvoltare a domeniilor care vor crea locuri de muncă, a profilurilor de calificare solicitate de piața muncii și, nu in ultimul rând, de a reorienta sistemul educațional românesc spre domenii deficitarepe piața muncii din România.

Atât mediul de afaceri din România, care urmărește dezvoltarea unei competiții de piața loiale, cât și reprezentanții angajaților (sindicatele) sunt interesați de posibilitatea extinderii portalului REVISAL prin deschiderea unei modalități de interogare online, pe bază de CNP.

Aceste aspecte au fost analizate în data de 19 octombrie 2017, la Timișoara, la dezbaterea organizată de Academia de Advocacy la Universitatea de Vest, sub titlul REVISAL – Open Data, Certitudinea Istoricului de Muncă mai aproape de angajat”. La dezbatere au participat reprezentanți de instituții publice – Instituția Prefecturii Timiș, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, Consiliul Județean Timiș, organizații neguvernamentale care lucrează în domeniul migrației, reprezentanți ai sindicatelor, ai mediului de afaceri, organizații de resurse umane, reprezentanți ai centrelor de date deschise și aplicații IT pentru date deschise precum și mediul academic.

Bazat pe experiențele de bună practică preluate de la Casa Națională de Sănătate și Casa Națională de Pensii Publice (care asigură informații individuale prin accesarea online a bazelor lor de date, prin identificarea cu ajutorul CNP-ului propriu), opinia tuturor a fost de susținere a propunerilor de modificări, prin extinderea REVISAL cu un modul accesibil online pentru obținerea unor informații de tip individual. Dincolo de posibilitatea verificării situației contractului individual de muncă de către angajați, instituțiile participante au subliniat  necesitatea autentificării unor documente care evidențiază istoricul de muncă al unei persoane, prin ștampila și semnătură autorizată, care se pot obține doar de la instituțiile emitente cu asemenea atribuții.

In acest context, domnul Radu Vasiu – Director Centrul Multimedia din cadrul Universității Politehnica Timișoara (UPT) si președintele Senatului UPT, intervine pentru clarificări de concepte între date deschise și informații publice:

„Noi în calitate de IT-sti am am participat la diverse proiecte în care am dezvoltat aplicații de Date Deschise. In acest sens, aș dori să fac cateva precizări pentru că multa lume face confuzie între ce înseamnă date deschise, ce înseamnă acces la informații de interes public și asa mai departe. Datele Deschise sunt acele informații care pot fi preluate și prelucrate direct în calculator. Din acest punct de vedere documentele ștampilate și semnate nu înseamnă date deschise. Un PDF nu intră în această categorie. Datele deschise înseamnă un fișier de date păstrat într-o bază de date, măcar un tabel Excel, un document Word, din cadrul cărora se pot face prelucrări automat. In metalitatea românească, vă rog să țineti cont că exact ce societatea românească cere mai mult, adică ștampilă și semnătură, nu înseamnă date deschise. Cu un PDF nu se poate face absolut nimic. Mentalitatea este cea care ne împiedică pe noi și nu accesul la internet.”

„Indiferent de ce vrem si nu vrem, prin existența Directivelor Europene, lucrurile într-acolo merg, spre baze de date și certificări în mod online și nu cu semnături, cu ștampile și cu date scanate. Asta este, indiferent că ne convine sau nu.... avem o mare problemă în prezent că uneori procedurile presupun accesul neautorizat la date confidențiale... poștasul ne aduce corespondența și teoretic (prin solicitări de date personale, ștampile etc.) are acces la date care prin legislația europeana nu ar trebui să le aibă, de ex...”

In intervenția sa, domnul Dan Bugariu – președinte al asociației SmartCity detaliază diferențele între datele obținute în urma interogării unei aplicații pe bază de CNP și crearea unui cont unic al cetățeanului care ar permite accesul la istoricul personal din bazele de date ale tuturor instituțiilor publice:

„Avem un mare avantaj în România, în comparație cu majoritatea statelor din lumea asta, sunt vreo 200, că avem o infrastructură foarte puternică, infrastructură fizică în ceea ce inseamnă accesul la internet. Avem și o infrastructură Wi-Fi, 3G, 4G, de accesare a datelor. Este o oportunitate pentru noi, poate jumatate a ceea ce înseamnă evolutia, progresul oraselor, progresul unor națiuni. Crearea unor soluții, aplicații care să beneficieze de această infrastructură pe care o avem, cu care ne lăudăm și suntem în top 5 in lume, se bazează pe abordarea deschisă a autorităților publice din Romania.

Mai avem avantajul semnării parteneriatului pentru o Guvernare Deschisa (OGP), prin urmare avem și acest suport OGP.

Datele deschise se referă la date cu caracter public, în format accesibil altor aplicații. Acestea se bazează pe următoarele principii: transparență, participare și responsabilitate.

In faza în care suntem in prezent, maximul pe care îl putem obtine printr-o interogare online pe bază de CNP sau altă modalitate de identificare, este un răspuns de tipul DA sau NU, legat de informații de tip individual.

Ceea ce însă ar însemna o mica revoluție ar fi ca semnătura electronică să meargă la nivel individual, să se creeze cate un cont al cetățeanului roman sau de pe teritoriul României care să reprezinte identitatea acestuia în bazele de date stocate la nivelul autorităților publice. In acest mod, fie că este vorba de taxe, fie că este vorba de REVISAL, fie că este vorba de asigurări, orice individ își poate accesa contul unic pentru obținerea de informații despre istoricul său, fără a mai fi nevoie de crearea a unor nenumărate alte conturi, cu specific pe fiecare autoritate publică. In cazul unui asemenea demers, sunt necesari pași suplimentari de securitate, pentru o identificare unică. Această abordare este posibilă, există deja exemple în telefonia mobilă prin care după ce răspunzi la câteva intrebări corect, ai acces la informații despre serviciile de telefonie accesate de tine. Crearea unui asemenea mecanism asigură aflarea istoricului tău în domeniul care te interesează.

De cele mai multe ori ni se spune, că într-adevăr aceasta este calea, însă nu avem resurse să o punem în practică. In aceste situații soluția este să deschidem „Ușile”. Sunt o sumedenie de profesionști IT în țara asta care ar da o mână de ajutor.

Se spune și este verificat că Inteligența din afara zidurilor este mai mare decât cea existentă în interioriul lor. Problema noastră este să facem ca aceste ziduri sa fie mai transparente.”

In cadrul intalnirii s-a discutat și despre nevoia de a lega bazele de date ale autorităților publice de așa manieră încât fiecare instituție să poată corela informațiile și să ofere solicitantului o sinteză coerentă și completă a istoricului său, pentru a-l sprijini în ceea ce intenționează.

În cadrul dezbaterii s-a discutat  posibilitatea efectuării unui experiment pilot în județul Timiș, legat de extinderea REVISAL în vederea accesului on line de către orice cetățean, pe baza de CNP sau altă modalitate de identificare. Reprezentanții ITM prezenți la întâlnire au fost deschiși, însă au subliniat că punerea în practică depinde de decizia Inspecției Muncii, autoritate subordonată Minsterului Muncii și Justiției Sociale. Profesioniștii IT prezenți la întâlnire au menționat că această primă etapă de interogare online a REVISAL pe bază de CNP sau altă modalitate de identificare, nu solicită resurse majore și se poate pune în practică în aproximativ 2 luni de la decizie.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației (EMINET), proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru o Uniune Europeană extinsă și face parte din seria evenimentelor organizate în cadrul Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR).

 

Proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
Pentru mai multe informații despre Programul de Cooperare Elvețiano-Român accesați: www.swiss-contribution.ro și www.swiss-contribution.admin.ch/romania
Acest website nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian.
Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Centrul de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor
This website does not necessarily reflect the position of the Swiss government. Responsibility for its content lies entirely with the Research and Information Center on Immigrant Integration.